Filosofia VELCONT- Nu fi rău!

Principiul Nu fi rău este considerat în Velcont, la fel ca un cod al bunelor maniere în viața de zi cu zi, deoarece și în companie este necesar un cod al bunelor practici care să asigure buna funcționare atât în interiorul cât și în exteriorul acesteia.

Membri companiei VELCONT aplică principiul de mai sus în absolut toate activitățile prestate la nivel de companie, inclusiv în selectarea clienților. Cuvântul cheie? Respect.

Scopul firmei este concentrarea totală pe nevoile clienților prin oferirea celor mai bune produse și servicii, rezultat al unor acțiuni onorabile și respectabile. Toți membrii fondatori, asociați și angajați sunt nevoiți să respecte acest cod. Imposibilitatea sau refuzul conștient de a face acest lucru poate duce inclusiv la acțiuni disciplinare. Mai mult decât atât, chiar dacă codul inițial a fost scris pentru membri consiliului de administrație și angajații VELCONT, ne așteptăm ca prestatorii de servicii și colaboratorii să îl urmeze. Nerespectarea acestuia poate duce la încetarea imediată a relațiilor contractuale.

Astfel, contradictoriu cu negația nu fi rău vine automat afirmația fii bun! Adică, oferă servicii de calitate, folosește un limbaj profesional, fără injurii sau jigniri (așteptam asta atât din partea clienților, cât și către clienți). Mai exact, niciodată nu vom selecta clienți care nu oferă respect sau care nu cunosc termenul de etică profesională, pentru că, la rândul nostru ne ghidăm după aceste principii.

Pentru că un prestator de servicii mulțumit aduce clienți mulțumiți care la rândul lor au așteptări să încheie colaborarea cu noi la fel de mulțumiți.

Așadar, nu fi rău, și restul acțiunilor vor merge în conformitate cu alegerea ta… aceea de a fi bun.

Cum ne setam obiectivele?

Atingerea obiectivelor este un subiect extrem de dezbatut in prezent. Setarea lor este un
prim pas, insa, cum punem in aplicare acest aspect? Exista persoane care isi stabilesc obiective marete, in timp ce alte persoane mizeaza pe obiective joase. Tu cum procedezi de obicei? Esti genul de persoană care tinteste sus sau esti genul de persoana realista, care stabileste obiective mici, tocmai pentru a fi sigur ca le poate atinge?
Cu siguranta exista unii oameni care isi stabilesc obiective asemanatoare cu cei pe care ii
admira sau idolatrizeaza. Acest lucru nu functioneaza de cele mai multe ori, pentru ca fiecare dintre noi suntem unici si trebuie sa avem in vedere setarea unor obiective in functie de personalitatea, determinarea și, nu in ultimul rand, de atitudinea noastră.
Am luat in vedere o serie de pasi care trebuie luati in considerare atunci cand ne setam un
obiectiv:


Stabilirea obiectivului – acest prim pas trebuie sa fie cat mai specific si foarte bine
definit, deoarece trebuie sa stim cu exactitate ce ne dorim. Este eronat sa stabilim obiective generale cum ar fi “imi doresc o masina noua”; ideal ar fi sa mentionam modelul masinii, culoarea, dotariile etc. Obiectivul trebuie sa fie descris si vizualizat in detalii.


Dimensiunea obiectivului – daca setam un obiectiv prea mare s-ar putea sa fim
dezamagiti in cazul in care nu il atingem; daca obiectivul este prea mic si prea usor de atins, s-ar putea sa nu fim suficienti de satisfacuti dupa ce obtinem ceea ce ne-am propus. Tocmai de aceea, obiectivul trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa ne scoata din zona de confort si sa ne provoace. Este mai interesant sa ratam atingerea unui obiectiv de 1.000.000 euro venit anual, decat sa atingem un obiectiv de 100.000 euro anual. In primul caz, s-ar putea sa ratam obiectivul,dar sa reusim sa facem 600.000 sau 700.000 de euro care, oricum, sunt mai mult decat al doilea obiectiv de 100.000 de euro.

Orizontul de timp – in cazul in care nu stabilim un orizont de timp, exista posibilitatea sa
amanam sa facem pasi in directia in care trebuie sa mergem. De aceea, trebuie sa stabilim foarte clar in cat timp ne propunem sa ne atingem obiectivul si sa facem tot ceea ce tine de noi sa ajungem acolo.


Motivatia – este nevoie un nivel ridicat de motivatie in cazul obiectivelor marete, iar,
daca aceasta nu exista, s-ar putea sa ne pierdem interesul pe parcursul drumului. Este necesar sa avem incontinuu o sursa de motivatie care sa ne determine sa ne gandim la obiectiv dimineata si sa ne ofere suficienta energie, astfel incat sa facem pasi marunti in fiecare zi pentru atingerea telului propus.
Este necesar si sanatos ca atunci cand ne apropiem de atingerea obiectivul setat, sa ne
stabilim un alt obiectiv si mai maret. In modul acesta vom fi mereu activi si motivati sa realizam lucruri marete.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Ce înseamnă libertatea pentru tine?

In ultimii ani se vorbeste foarte des despre libertate si nu rare sunt discutiile despre
libertatea financiara. Pentru un procent restrans din populatie acest tip de libertate este un scop in sine, inspre care se fac pasi marunti in fiecare zi, insa pentru cei mai multi libertatea financiara este un subiect asupra caruia nu indraznesc nici sa viseze. Chiar ne dorim cu adevarat libertatea, de orice tip, sau este doar un trend la care ne dorim si noi sa aderam?
Haide sa ne detasam de convingerile preluate din societate si sa ne intrebam sincer, oare
ce ne dorim cu adevarat? Gandul ca vom fi exclusi din diverse grupuri, daca nu vom proceda
precum membri grupului, trebuie indepartat.
Libertatea vine sub diverse forme: libertate financiara, sufleteasca, profesionala,
relationala etc. Poate pentru tine este importanta libertatea si linistea sufleteasca, iar pentru mine conteaza mai tare libertatea profesionala. Sa privim mereu la ceilalti si la modul in care ei actioneaza este recomandat pana in punctul in care invatam din actiunile lor, dar nu si sa preluam comportamentul lor, daca acesta nu se aliniaza cu valorile noastre.
Exista persoane care se incadreaza in profilul de antreprenor si isi doresc libertate in
programul de munca, dar, nu putine sunt situatiile in care isi compromit viata de dragul
familiei. Desi poate fi o alegere confortabila pe moment, pe termen lung o sa afecteze. Este
impotant sa facem alegerile care ne implinesc, chiar daca la inceput par a fi greu de gestionat, avand in vedere necunoscutul.
Pentru tine conteaza cel mai mult sa fii liber din punct de vedere financiar sau pe
oricare alt plan si asta te implineste? Atunci fa tot ceea ce iti sta in putinta sa atingi acest
obiectiv si sa profiti la maxim de toate beneficiile.
Tot ceea ce conteaza la final de zi este ca atunci cand punem capul pe perna sa fim
fericiti si impacati cu deciziile pe care le-am luat. Viata este atat de frumoasa si merita sa ne
bucuram de ea si sa o traim dupa propriile valori si aspiratii.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Lider vs Manager

In articolul de astazi ne-am propus sa discutam despre caracteristicile principale ale unui
lider și ale unui manager.
Cu siguranta cu totii am luat parte la situatii in care s-a discutat despre comportamentul
celui care conduce o echipa. In functie de cum este perceput stilul de conducere al liderului sau al managerului, acesta este mai mult sau mai putin apreciat. Cand parerile sunt preponderent pozitive, cel mai probabil este vorba despre un lider care se află la conducere. In cazurile in care parerile tind sa fie negative, este foarte posibil ca în conducere să fie un manager.Pentru a distinge diferența dintre cele două roluri, vom mentiona caracteristicile care stau la baza fiecaruia: liderul este cel care coboara la acelasi nivel cu echipa cu care lucreaza, se implica activ in desfasurarea activitatilor, este un exemplu pentru cei din jur si ofera mereu ajutor si sprijin cand este nevoie, asumandu-si toata vina pentru greselile comise de echipa lui. De cealalta parte a baricadei, managerul, de cele mai multe ori, se considera superior celorlalti membri ai echipei, considerand ca doar el are dreptate; adesea se implica doar pasiv in activitati si este greu accesibil atunci cand este nevoie de sprijin sau de ajutor pentru echipa.
Modul in care sunt delegate sarcinile si trasate obiectivele sunt alte diferente substantiale
intre cele doua roluri. Un lider poate fi recunoscut cu usurinta, deoarece acesta discuta in primul rand cu echipa si apoi stabileste obiectivele, tinand cont de capacitatea intelectuala a membrilor.
Un lider va lasa la latitudinea echipei drumul pe care il alege pentru atingerea obiectivelor
propuse, iar in cazul in care este nevoie, va interveni cu sfaturi utile pentru a redresa situatia si pentru a oferi un stimul persoanelor din subordine, tocmai pentru a le putea repozitiona pe drumul corect. In ceea ce priveste un manager, acesta va seta anumite obiective tinand cont, in primul rand, de propriile interese. Majoritatea managerilor considera ca ei detin adevarul absolut,astfel ca membrii echipei trebuie sa ii urmeze. Vor exista putine situatii in care un manager va tine cont de abilitatile si competentele echipei. In cazul in care rezultatul obtinut nu este satisfacator, comportamentul managerului va fi unul nu tocmai plăcut fata de echipa pe care o conduce.
Exista asemanari de comportament intre cele doua roluri, insa ceea ce face diferenta este
modalitatea de gestionare a situatiilor imprevizibile si a esecurilor. Motivarea membrilor echipei este un aspect definitoriu pentru ca proiectele sa fie cu reusita.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>


Nivelul de educatie din Romania

In articolul de astazi ne-am propus sa abordam un subiect mai sensibil, destul de
vehiculat in ultimii ani, si anume, nivelul de educatie al populatiei din Romania. Datele
prezentate in randurile de mai jos au fost preluate de pe site-ul Institutului National de Statistica,iar analiza acestora reprezinta interpretarea noastra personala.


Cunoastem deja faptul ca, din pacate, Romania ocupa ultimele locuri din Uniunea
Europeana in majoritatetea topurilor. In ceea ce priveste nivelul de educatie al populatiei, situatia este una deloc incurajatoare.Din anul 1990 aproape cu 50% a scazut numarul absolventilor din invatamantul preuniversitar, primar si gimnazial, insa s-a dublat numarul studentilor inscrisi in invatamantul universitar de licenta. Majoritatea absolventilor de doar doisprezece clase au o activitate secundara, separata de locul de munca principal, de unde concluzionam ca acestia sunt nevoiti sa lucreze suplimentar pentru a se intretine si pentru a avea un trai decent. Intr-un numar mult mai mic, aproape un sfert din procentul absolventilor de liceu, sunt cei care au studii universitare si desfasoara o activitate secundara. Acestia castiga salarii mai mari avand studii superioare, astfel ca nu sunt nevoiti sau nu doresc sa desfasoare activitati extra job.

Din numarul total de persoane
care au o activitate secundara, majoritatea au varsta cuprinsa intre 35 de ani si 49 de ani.
Procentul cel mai ridicat in cazul ratei saraciei relative se regaseste in gospodariile
formate din doi adulti cu trei sau mai multi copii. Din pacate, in anul 2019 61,3% dintre aceste familii traiau in saracie, ceea ce inseamna ca le era foarte dificil sau chiar imposibil sa isi trimita copii la scoala, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care nivelul de educație este atat descazut.


Din anul 2016 (10,37 de lei) și pana in 2019 (22,99 de lei), cheltuielile medii lunare
pentru investitii au crescut consecutiv, însă valoarea este una nesemnificativă. Acest
comportament generează efecte negative asupra nivelului de educației, dar și a celui financiar. Cu cat investitiile populatiei, institutiilor sau cele externe sunt mai scazute, cu atat mai greu se va dezvolta economia nationala.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Rolul contabilului vs rolul managerului

Exista numeroase situatii in care antreprenorii inteleg gresit rolul contabilului in cadrul unei societatii. Scopul acestui articol este cel de clarificare a atributiilor care revin contabililor și managerilor de societati.
Una dintre cele mai frecvente conceptii gresite este cea referitoare la planificarea financiara; antreprenorul sau managerul unui business considera ca este rolul si datoria contabilului sa se ocupe de planificarea financiara a societatii, ba chiar de realizarea si implementarea unei strategii financiare care sa ajute business-ul in dezolvatare. In acest context, rolul contabilului este cel de a inregistrat scriptic activitatea desfasurata de agentul economic din luna care a trecut. De asemenea, datoria contabilului este cea de a intocmi situatii financiare si de a mentine legatura cu Institutiile de Stat, care reglementeaza/ monitorizeaza domeniul de business din Romania. Concret, un contabil inregistreaza activitatea firmei din luna care tocmai s-a incheiat si transmite informatiile catre Institutiile de Stat.
Antreprenoirii traiesc cu premiza ca in orice moment contabilul poate fi contactat cu scopul de a oferi informatii actuale despre activitatea business-ului lor. Exista situatii in care contabilul poate oferi anumite informatii la zi, dar, de cele mai multe ori, informatiile existente in contabilitate sunt decalate cu o luna.
Pentru o buna functionare a afacerii este recomandat ca cel care gestioneaza business-ul sa foloseasca anumite tool-uri prin care sa poata monitoriza situatia financiara a firmei in timp real; in felul acesta se poate beneficia de suficient spațiu de manevra in cazul in care apare un eveniment neprevazut care poate afecta sanatatea afacerii. Datorita supravegherii business-ului, antreprenorul va putea să își reorienteze planul stabilit și să ia cea mai buna decizie. Mentionam aici faptul ca nu este sarcina celui din conducerea companiei sa efectueze inregistrarile financiare; indicat este ca el sa urmareasca fluxurile financiare ale intreprinderii. Cu ajutoul unui soft de tip Cashflow sau chiar a unui excel, cheltuielile si veniturile pot fi înregistrate si previzionate.
Situația ideala in care o afacere se poate dezvolta armonios este atunci cand cei din conducere stabilesc planul de afaceri pe care il monitorizeaza si il adapteaza periodic la conditiile din piata, cunoscand in timp real indicatorii economico-financiari relevanti in domeniului in care activeaza societatea. In urma acestui pas, intervine contabilul, care inregistreaza activitatea din luna care s-a incheiat si transmite raportarile financiare Institutiilor de Stat. Contabilul comunica ulterior conducerii intreprinderii eventualele neconcordante descoperite, care pot afecta buna desfasurare a activitatii si oferă, daca sunt solicitate, sugestii privind activitatea intreprinderii.

Autor:Andreea Moldovan andreeamldv@yahoo.ro

Sediul social sau profesional – tu pentru ce optezi?

Pentru a putea infiinta un PFA (persoana fizica autorizata) sau II (intreprindere individuala) este nevoie de un spatiu care sa aiba destinatia de sediul profesional. În cazul unui SRL (societate cu raspundere limitata sau a altor forme juridice este nevoie de un spatiu care sa fie utilizat drept sediul social al intreprinderii.

            Pentru a putea folosi un spatiu in oricare dintre cele doua situatii, este nevoie de incheierea unui contract de comodat sau de inchiriere intre PFA sau persoana juridica (SRL, SA etc) si persoana fizica sau juridica de la care se inchiriaza spatiul care va servi drept sediu social sau profesional. Contractul de comodat se incheie intre parti atunci cand nu se percepe tarif de chirie pe sediu, iar contractul de inchiriere se incheie atunci când pe spatiul inchiriat proprietarul percepe chirie.

            Contractul de comodat este utilizat cel mai adesea in situatia in care titularul PFA sau persoana juridica este si proprietarul imobilului. De asemenea, exista posibilitatea ca si in cazul contractului de inchiriere, titularul PFA sau persoana juridica sa fie proprietarul spatiului. Sunt unele situatii in care proprietarul spatiul percepe o chirie lunara firmei pe care o administreaza cu scopul de a fi remunerat prin plata chiriei. Chiar daca persoana juridica/ PFA este reprezentata de cel care are dreptul de proprietate asupra imobilului, contractul de comodat/ inchiriere  se incheie intre PFA/ persoana juridica și persoana fizică sau juridica, daca imobilul este detinut de o firma.

            Un aspect foarte important la care trebuie sa fie atenti cei care decid sa ofere imobilul spre inchiriere ca sediu social este destinatia declarata a spatiului. Exista trei scenarii in care un spatiu poate fi incadrat:

  1. Rezidential – nu sunt gazduite sedii de firmă, astfel ca acesta este utilizat de persoane fizice in scop personal;
  2. Nerezidențial – sunt gazduite sedii de firma care desfasoara diferite activitati economice sau de birou;
  3. Mixt – sunt gazduite atat persoane juridice, cat si persoane fizice, care locuiesc in spatiul respectiv. În acest caz, spatiile destinate fiecarei activitati pot fi delimitate specific.

Este de retinut ca atunci cand un imobil este utilizat in scop rezidential, impozitul aferent acestuia este stabilit conform grilei de impozitare pentru persoanele fizice.

In situatia in care in interiorul unui imobil este gazduit un sediu social, se desfasoara si activitate economica, iar cheltuielile cu utilitatile sunt decontate pe firma, atunci spatiul se considera a fi nerezidential. În cazul acesta, valoarea impozitului este mai mare, dar pentru a plăti cota cea mai mica de impozitare aferenta spațiului nerezidential, este nevoie de un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat care va fi depus la primarie pana in 31 martie a fiecarui an.

In ceea ce priveste spatiile cu destinatie mixta, daca la sediul social nu se desfasoara activitate economica si nici nu se deduc cheltuielile cu utilitatile, atunci este nevoie ca proprietarul imobilului sa depuna la primarie o declaratie pe propria raspundere prin care mentioneaza faptul ca in spatiul respectiv persoana juridica nu desfasoara activitate economica si nici nu deconteaza cheltuielile cu utilitatile. În felul acesta, nu este nevoie de raport de evaluare, iar cota e impozitare va fi stabilita dupa grila pentru spatiul rezidential.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Relatia dintre asociati

Pentru a putem infiinta o societate este nevoie de cel putin un asociat. Daca lucrurile stau mult mai simplu in cazul firmelor in care exista un singur asociat, de cele mai multe ori, situatia se complica atunci cand, in spatele intreprinderilor, sunt mai multi parteneri.

Foarte multe business-uri s-au inchis din cauza neintelegerilor dintre asociati și nu din cauza insuccesului produselor oferite sau serviciilor prestate. In cazul societatilor cu raspundere limitata, intalnim adesea situatii in care exista doi asociati, fiecare dintre ei cu detinere a cate 50 % din partile sociale. Acesta modalitate de distribuire a partilor sociale nu este recomandata, deoarece niciodata cei doi nu vor contribui in aceeasi masura si nu se vor implica la fel de mult in activitatea firmei. Desi exista foarte putine afaceri care au atins succesul in formula aceasta, distributia partilor sociale in mod egal poate eroda relatia dintre asociati si poate afecta sau distruge business-ului.

Inaintea asocierii este recomandat ca persoanele implicate sa stabileasca foarte clar in actul constitutiv care sunt responsabilitatile si beneficiile fiecaruia. Indiferent daca sunt doar doi sau mai multi implicati in afacere, indicat este ca unul dintre parteneri sa fie majoritar si sa fie cel care isi asuma si ia decizia finala.

O alta conjunctura in care este probabil sa apara neintelegeri este cea in care, in business, sunt implicati membrii familiei sau prietenii. Inceputul va parea unul promitator, insa neintelegerile si punctele diferite de vedere vor destabiliza afacerea. Fiecare persoana implicata in business considera ca viziunea sa este cea corecta si cea dupa care trebuie sa fie condus business-ul. De asemenea, în cazul asocierilor intre rude sau prieteni, in majoritatea cazurilor, cei care nu isi ating target-urile nu vor fi trasi la raspundere. Vor exista situații in care acestia vor ramane intr-o zona de confort si nu isi vor manifesta interesul in directia business-ului, deoarece sunt constienti ca nu vor fi trasi la raspundere.

Intr-o alta ordine de idei, este absolut necesar sa existe comunicare intre parteneri; acestia trebuie sa se consulte in momentul in care apar situatii tensionate sau neprevazute. Cu toate acestea, este necesar ca de la inceput sa fie stabilit cel care va lua decizia finala, in acest mod putand fi eliminate discutiile inutile si in contradictoriu.

Consideram ca unul dintre cele mai importante lucruri care contribuie la succesul unei afaceri este trasarea, de la inceput, a unei bariere intre business si prietenie sau relatii de rudenie, in cazul in care societatea este alcatuita din familie sau prieteni.

Autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Datorii bune vs datorii rele

Traim in vremuri in care exista un numar restrans de persoane fara datorii. Acest
lucru, pe de o parte, poate fi unul imbucurator, dar, pe de altă parte, poate fi la unul
inspaimantator – depinde de care parte a baricadei te afli. Exista doua tipuri de datorii si pe care
le vom detalia in continuare.
Datoriile rele sunt cele mai comune forme de indatorare a populatiei. Acestă
categorie de datorii este cea pe care oamenii o creeaza pentru a cumpara pasive, mai exact,
bunuri care genereaza cheltuieli si nu produc deloc venituri; drept exemple: masina, articolele de
lux, locuinta, device-urile electronice, vacantele și multe alte cheltuieli personale pe care le
inregistram lunar. Conform studiilor, majoritatea persoanelor se indatoreaza pentru o perioada
lunga de timp pentru a-si putea achizitiona bunuri pe care nu si le pot permite in prezent și care
se devalorizeaza cu rapiditate. Necontrolarea acestui tip de comportament va conduce catre
un cerc vicios, care, in timp, va duce la indatorarea cu sume de bani semnificative.
Datoriile bune fac parte dintr-o cu totul alta categorie; daca sunt gestionate
corespunzator, acestea pot genera beneficii. Atunci cand decizia de indatorare are drept scop
investirea banilor in active, este posibil ca decizia sa fie una inteleapta, cu atat mai mult daca
exista si un plan bine structurat. Activele sunt acele bunuri care, pe langa faptul ca ofera
posibilitatea recuperarii investitiei initiale, pot oferi si diverse randamente. In aceasta categorie
sunt incluse toate bunurile in care se investeste o suma de bani cu scopul de a o multiplica
(masina – pentru a realiza transporturi, imobilul – pentru inchiriere etc.). Deși la o prima vedere
investitiile par a fi simple si la indemana oricui, este nevoie de atentie sporita asupra modului in
care acestea sunt realizate. Datoriile bune sunt la un pas de a se transforma în datorii rele daca
planul nu este bine definit. Asumarea riscurilor inutile și necalcularea tuturor acțiunilor vor
îngreuna posbilitatea de reusita.
Este esential sa existe chibzuita, indiferent de tipul de datorie si de scopul pentru care ea
a fost contractata. Analizarea situatiei inca incipiente si raspunsul la intrebarea “Mai am nevoie
de acest lucru peste o saptamana? Dar peste o luna? Dar un an?” s-ar putea sa puna frau
cheltuielilor emotionale.

autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>

Disciplina financiara

Traim intr-o lume in care lucrurile se schimba si evolueaza treptat si continuu, iar dinamica oraselor este din de in ce mai activa. Si noi, ca oameni, ne pliem pe agitatia oraselor, astfel ca devenim stresati, iar zilele noastre sunt cel mai adesea reprezentate de o goana continua dupa bani. Alergam dupa bucati de hartie sau plastic, o mare parte dintre noi devenind “angajati” ai bancilor pentru 20 sau 30 de ani, doar pentru a putea dipune de un imobil, ipotecat, achizitionat prin credit.

Economia mondiala este axata pe consum; suntem indemnati la cumparaturi, indiferent daca produsul sau serviciul respectiv ne este sau nu de folos. Cel mai adesea achizitiile pe care le facem au o baza emotionala; ne dorim sa impresionam persoanele din jur sau sa umplem goluri din interiorul nostru cu lucruri materiale.

Pe parcursul vietii, de multe ori, alegerile financiare pe care le facem ne afecteaza drumul catre libertatea financiara doar pentru simplu fapt ca ne dorim, pe moment, sa avem in posesie produse a caror valoare este determinata de o eticheta si care, se devalorizeaza cu rapiditate.

Muncim de dimineata pana seara, insa nivelul financiar nu creste proportional cu munca pe care o depunem. Mereu exista dorinta de a face achizitii, astfel ca odata ce veniturile cresc si cheltuielile vor creste odata cu ele. Cheltuielile emotionale sunt justificate mereu de scuze, insa in acest mod vom intra intr-un cerc vicios in care niciodata veniturile nu ne vor fi de ajuns, indiferent de sumele incasate. Un lucru cert este ca viitorul financiar nu este un aspect pe care il luam in calcul, desi este foarte posibil sa fim surprinsi in anii urmatori de modul in care o sa involueze situatia financiara personala.

Perioada activa este una in care muncim cu totii pana la epuizare, iar asteptarile noastre din partea statului sunt cele de sustinere la batranete, insa, de cele mai multe ori, aceste venituri sunt foarte mici si insuficiente pentru toate cheltuielile necesare acestei etape ale vietii. Este posibil sa realizam cand ajungem la varsta a treia ca nu am avut un comportament financiar adecvat, dar, din pacate, de cele mai multe ori este va fi prea tarziu.

Este esential ca pe parcursul vietii sa pastram un echilibru in ceea ce facem, mai ales in ceea ce priveste cheltuielile; in felul acesta vom avea un plan de rezerva in situatiile neprevazute.

autor:Andreea Moldovan <andreeamldv@yahoo.ro>